"PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL, PREACUCERNICULUI CLER, ȘI DREPTMĂRITORILOR CREȘTINI DIN ARHIEPISCOPIA SUCEVEI ȘI RĂDĂUȚILOR Har, pace și ajutor de la preamilostivul Dumnezeu, iar de la noi arhierească binecuvântare! Preacuvioși și preacucernici părinți, preacuvioase maici, iubiți credincioși și credincioase, Hristos a înviat! Învierea lui Hristos este punctul culminant al lucrării Sale mântuitoare și dovada supremă a dumnezeirii Lui, mărturisită de sutaș: „Cu adevărat Fiul lui Dumnezeu era Acesta” (Matei 27, 54). Însă, pe lângă mărturiile celor care L-au văzut înviat – despre care v-am vorbit în cuvântul pastoral de anul trecut –, există și alte mărturii: Sfântul Mormânt de la Ierusalim și Sfânta Lumină, Giulgiul de la Torino, Ștergarul de la Oviedo și Mandylionul din Edessa, asociat de unii cercetători cu Mahrama Veronicăi, pe care le-am numit „argumente tăcute”, pornind de la cuvintele Mântuitorului adresate fariseilor cârtitori: „Dacă aceștia [ucenicii – n.n.] vor tăcea, pietrele vor striga” (Luca 19, 40). Referitor la mormântul de la Ierusalim, primul martor tăcut, Sf. Evangheliști Matei (27, 58-60), Marcu (15, 43-46), Luca (23, 50-54) și Ioan (19, 38-41) prezintă unanim momentul înmormântării Domnului de către Iosif, un om bogat din Arimateea, membru al Sinedriului iudaic. Acesta, „bărbat bun și drept” și ucenic într-ascuns al lui Iisus, nu fusese de acord cu condamnarea Lui la moarte de către ceilalți sinedriști și, cumpărând cele necesare înmormântării, s-a dus la Pilat și l-a rugat să îi dea trupul Celui răstignit. Și, coborându-L de pe Cruce, L-a înfășurat în giulgiu curat, ungându-L cu miresme, ca la o sută de litre de amestec de smirnă și aloe, aduse de Nicodim, fariseu și, posibil, membru al Sinedriului, cel care venise la Iisus mai înainte, noaptea. Apoi L-a pus într-un mormânt nou al său, pe care îl săpase în stâncă, într-o grădină, nu departe de locul în care a fost răstignit, în care nimeni niciodată nu mai fusese pus; și, prăvălind o piatră mare la ușa mormântului, s-a dus. Mironosițele care veniseră cu Iisus din Galileea au văzut mormântul și cum a fost pus trupul Lui (Luca 23, 55); Sf. Evanghelis