Viața modernă ar putea depăși limitele mintale umane, reflecție a unei nepotriviri evoluționiste

Un nou studiu publicat în Behavioral Sciences sugerează că progresul rapid al speciei umane a lăsat corpurile și mințile individuale incapabile să țină pasul. Potrivit sciencealert.com, socialiștii din instituții din Singapore argumentează că acest „mismatch evoluționist” duce la probleme semnificative de sănătate fizică și mentală.

👉 Evoluția umană și adaptarea la trăința în grupuri mici

Conform cercetătorilor, oamenii au evoluat pentru a se adapta la grupuri mici de persoane familiare și pentru a răspunde la amenințări imediate și recunoscute. Însă, în prezent, trăim în comunități vaste, cu o conexiune constantă și o multitudine de presiuni suprapuse care creează un sentiment crescut de competiție. Acest mismatch evoluționist, spun cercetătorii, contribuie la probleme de sănătate precum obezitatea și anxietatea.

„Stresul, singurătatea și anxietatea sunt adesea considerate probleme personale sau de stil de viață, dar este posibil ca acestea să reflecte și un mismatch între mediile în care trăiesc oamenii și condițiile pe care corpurile și mințile noastre s-au adaptat să le gestioneze,” afirmă psihologul ambiental Sarah Chan de la Universitatea Tehnologică și de Design din Singapore (SUTD).

👉 Impactul mediului modern asupra reacțiilor evolutive

Cercetătorii avertizează că reacțiile noastre instinctive au fost optimizate de sute de mii de ani de evoluție, dar că nu mai funcționează la fel de bine în mediul modern dezvoltat în ultimele câteva secole. De exemplu, era mult mai ușor să înțelegem poziția noastră într-un grup înainte de era internetului. Acum ne comparăm continuu cu lungi liste de prieteni, rude, celebrități și străini.

„Competiția nu este ceva nou, dar viața modernă o poate face să pară constantă,” spune psihologul de cercetare Jose Yong de la Universitatea James Cook din Singapore. „O perspectivă evoluționistă poate ajuta la explicarea motivului pentru care oamenii reacționează atât de puternic la comparații și frica de a rămâne în urmă, chiar și atunci când aceste semnale vin de la străini sau de pe ecrane, mai degrabă decât dintr-un mic grup social.”

Apoi, există efectele cumulative ale problemelor precum schimbările climatice, pandemii globale, instabilitate economică și întreruperi tehnologice, precum avansul AI, pe care cercetătorii le descriu ca pe o „policrisă”. „Aceste evenimente – de la șocuri globale majore la impactul lor psihosocial – sunt din ce în ce mai recunoscute ca fiind interconectate într-un mod care le întărește reciproc.”

„De exemplu, creșterea costului vieții și lățirea inegalității economice – agravată de crize financiare și evenimente precum pandemia COVID-19 – intensifică insecuritățile financiare și de statut ale oamenilor.”

Cercetătorii își propun să testeze aceste idei prin studii suplimentare pentru a înțelege mai bine cum mediul contribuie la bunăstarea noastră. „Trebuie să proiectăm intervenții care funcționează cu natura noastră umană evoluată, nu împotriva ei,” afirmă Yong, evidențiind nevoia de a îmbunătăți condițiile de viață în orașe și comunități.