China își reevaluează securitatea energetică în contextul războiului din Iran

De la debutul conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul, întrebarea asupra reacției Chinei a căpătat o nouă relevanță. Conform unei analize publicate de platforma War on the Rocks, în ciuda faptului că Beijingul importă o parte din petrol din Iran, țara este autosuficientă energetic în proporție de 85%. Această situație a fost ameliorată de diversificarea surselor de aprovizionare și electrificarea economiei.

👉 Dependința Chinei de petrolul din Orientul Mijlociu

Deși majoritatea petrolului importat de China provine din Orientul Mijlociu, inclusiv o cotă de 13% din Iran, țara a reușit să își construiască un mecanism de apărare împotriva șocurilor de aprovizionare. Închiderea Strâmtorii Ormuz pentru o perioadă îndelungată ar putea reprezenta un test serios pentru stabilitatea acestor aprovizionări, având în vedere că aproximativ 55% din importurile de petrol chinezești vin din această regiune.

În 2025, importurile de petrol ale Chinei au atins un record, atingând 11,55 milioane de barili pe zi. Raportul din partea Guvernului chinez sugerează că 70% din consumul de țiței al țării este dependent de importuri, iar 38% din acestea vin din Orientul Mijlociu. De asemenea, se estimează că circa 90% din exporturile iraniene de țiței ajung în China, reflectând o legătură economică puternică, dar complexă.

👉 Reevaluarea strategiei energetice a Chinei în contextul conflictului actual

Războiul din Iran afectează în mod direct securitatea energetică a Chinei prin perturbarea exportului de petrol și prin amenințarea închiderii Strâmtorii Ormuz. Între 8 și 15 martie, au fost înregistrate 16 atacuri asupra navelor din Golful Persic, ceea ce a generat o creștere a prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril. Aceste condiții au determinat Beijingul să reevalueze riscurile asumate în legătură cu dependența sa de petrolul importat.

Chiar dacă politica chineză de diversificare a surselor de aprovizionare și electrificarea rapidă a economiei au dus la o mai mică dependență de combustibilii fosili, Beijingul continuă să se bazeze pe petrol pentru diversele sale nevoi energetice. Această combinație de strategii va fi crucială pentru a contracara eventualele crize de aprovizionare care ar putea apărea în urma instabilității din Orientul Mijlociu.