CCR a motivat decizia privind secretizarea declarațiilor de avere ale demnitarilor
Update cu 6 zile în urmă
Timp de citire: 7 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
CCR a motivat decizia privind secretizarea declarațiilor de avere ale demnitarilor
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat miercuri seara motivarea deciziei care a restricționat publicarea declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici. În aceste documente, au fost excluse informațiile despre averea rudelor celor care ocupă funcții publice, precum și detaliile despre veniturile acestora.
Motivarea deciziei menționează dreptul la viață privată și riscurile generate de dezvoltarea tehnologiei, în special de inteligența artificială. Potrivit CCR, există pericolul ca pe baza datelor din declarațiile de avere, autoritățile sau terți să creeze profiluri comportamentale ale demnitarilor și funcționarilor, ceea ce poate încălca intimitatea acestora. Judecătorii notează că „publicarea expusă a datelor de acest fel duce la fragilizarea securității și demnității persoanelor”.
Decizia CCR subliniază, de asemenea, nevoia actualizării legislației privind declarațiile de avere pentru a reflecta realitatea societală. Ei argumentează că pentru demnitari, controlul public este justificat, deoarece aceștia sunt ales în funcții de către cetățeni, în vreme ce funcționarii publici depun declarații în baza unor reguli stricte, fără a fi justificată o expunere publică extinsă. CCR explică în motivare, citată de digi24.ro, că rudele demnitarilor nu trebuie incluse în declarații, întrucât responsabilitatea penală revine persoanei care depune declarația, și nu membrilor familiei, care pot furniza informații false sau pot refuza să le comunice.
De asemenea, magistrații conchid că declararea veniturilor și bunurilor soților și copiilor majori în anumite condiții nu constituie o problemă constituțională în sine, însă răspunderea pentru corectitudinea informațiilor aparține exclusiv declarației semnatarului. La rândul lor, cercetarea datelor privind veniturile protejate prin clauze de confidențialitate rămâne dificilă, iar publicarea acestor informații poate încălca dreptul la viața privată, notează CCR.
În document, juglătorii menționează și faptul că anonimizarea adreselor și a altor date personale nu este suficientă pentru a proteja intimitatea persoanelor, în special în localități mici, unde acestea pot fi ușor identificate. La fel, informațiile despre adrese ale imobilelor și localitate trebuie considerate aspecte cu caracter personal, fiind nevoie ca legislația să fie actualizată pentru a respecta drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Potrivit raportului, publicarea declarațiilor de avere pe site-urile instituțiilor nu mai este justificată, deoarece legea actuală, prin mecanismele deja existente, asigură transparența și integritatea în funcțiile publice. CCR subliniază că această măsură excesivă afectează securitatea personală și demnitatea și fragilizează dreptul la viață privată.
Se remarcă totodată că dezvoltarea tehnologiei, inclusiv a inteligenței artificiale, face posibilă crearea unor modele comportamentale care pot încălca aceste drepturi, iar publicarea gratuită a unor astfel de informații poate conduce la „anularea” protecției constituționale în domeniul vieții private.
CCR pledează pentru actualizarea legislatiei, pentru a delimita clar sfera persoanelor obligate să depună declarații de avere și de interese, astfel încât acestea să fie cumpătate cu standardele internaționale privind protecția datelor și a vieții private. În plus, este nevoie de o legislație modernizată, pentru a combate eficient corupția și practicile lipsei de integritate, întrucât sistemul actual, descris de judecători ca fiind foarte intruziv, oferă puține garanții de protecție pentru cetățeni.
Decizia CCR, acordată cu majoritate de voturi, a fost influențată de temerile legate de încălcarea dreptului la viață privată și de impactul asupra securității personale și datelor sensibile ale cetățenilor. Opiniile separate ale judecătoarelor Laura Iuliana Scantei, Livia Stanciu și Mihaela Ciochina adaugă perspective diferite despre limitele controlului public asupra demnitarilor, în special pentru cei aleși prin vot universal.
Potrivit digi24.ro, oficialii Agenției Naționale de Integritate (ANI) au atras atenția că această decizie poate pune în pericol angajamentele internaționale ale României în lupta împotriva corupției, precum și progresele înregistrate în cadrul Uniunii Europene și ale altor organisme internaționale. Totodată, aceștia subliniază că peste 12 milioane de declarații de avere au fost publicate anterior, dar noile hotărâri le pot compromite eficiența.
