Armata israeliană a ridicat interdicția de a vinde alimente din Israel și Cisiordania în Gaza ocupată, în timp ce ofensiva de pe câmpul de luptă sufocă ajutorul internațional, potrivit unor oficiali palestinieni, oameni de afaceri și lucrători umanitari internaționali, transmite Reuters. Autoritățile armatei au dat undă verde comercianților din Gaza pentru a-și relua achizițiile de la furnizorii israelieni și palestinieni de alimente precum fructe proaspete, legume și produse lactate în această lună, la câteva zile după ce forțele israeliene au lansat un asalt asupra orașului Rafah, cel mai sudic oraș din enclavă, au declarat persoanele respective. Ofensiva împotriva Rafah, o poartă cheie de intrare în Gaza dinspre Egipt, a oprit efectiv fluxul de ajutor al ONU către teritoriul palestinian devastat. Israelul se află sub o presiune globală tot mai mare pentru a atenua criza, în timp ce agențiile umanitare avertizează asupra foametei iminente. „Israelul a sunat distribuitorii din Gaza care cumpărau bunuri din Cisiordania și Israel înainte de război”, a declarat Ayed Abu Ramadan, președintele Camerei de Comerț din Gaza. „Le-a spus că este gata să coordoneze preluarea bunurilor”. Reuters, care a intervievat mai multe persoane familiarizate cu această evoluție, este primul organ de presă care a relatat detaliile și impactul acestei reluări a livrărilor comerciale de alimente destinate vânzării în piețele și magazinele din Gaza. Schimbarea marchează prima dată când oricare dintre bunurile produse în interiorul Israelului sau în Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de Israel, au fost permise în Gaza, de la izbucnirea războiului în octombrie anul trecut, au declarat oficiali palestinieni, comercianți și rezidenți. Întrebată de Reuters despre reluarea livrărilor, COGAT, ramura militară israeliană responsabilă cu transferurile de ajutoare, a declarat că analizează modalități de a spori ajutorul umanitar și de a crește cantitatea de alimente puse în vânzare în Gaza. „Permisiunea ca sectorul privat să aducă unele alimente în Fâșia Gaza face parte din aceste eforturi de a crește cantitatea de alimente care intră”, a adăugat purtătorul de cuvânt Shimon Freedman. Lucrătorii umanitari au îndemnat Israelul de luni de zile să permită intrarea mai multor livrări comerciale în Gaza, astfel încât alimentele proaspete să poată completa ajutorul internațional, care conține în principal produse neperisabile, precum făină și conserve. Totuși, redeschiderea nu este o soluție panaceu. Fluxul de livrări, efectuat prin punctul de trecere a frontierei Kerem Shalom dintre sudul Gaza și Israel, a fost neregulat, potrivit oficialilor palestinieni, care au declarat că între 20 și 150 de camioane - fiecare transportând până la 20 de tone de alimente - au intrat zilnic, în funcție de numărul camioanelor cărora Israelul le-a permis intrarea. Această cifră este cu mult sub cele 600 de camioane pe zi de care Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională are nevoie pentru a face față amenințării foametei, chiar și atunci când se adaugă cele aproximativ 4.200 de camioane cu ajutoare alimentare - aproximativ 190 pe zi - care, potrivit oficialilor israelieni, au intrat în Gaza de la începutul asaltului de la Rafah, la 7 mai. Înainte de începerea războiului, la 7 octombrie, când gruparea palestiniană Hamas a atacat sudul Israelului, o medie de 500 de camioane de ajutor și comerciale intrau zilnic în Gaza, transportând toate bunurile necesare în enclavă, de la alimente și provizii medicale până la echipament agricol, potrivit datelor ONU. De atunci, numărul mediu este sub 140 de camioane pe zi, potrivit unei analize a statisticii militare israeliene realizată de Reuters, deși Israelul a devastat enclava în cadrul misiunii sale de eradicare a Hamas, ceea ce a dus la o creștere a nevoilor de ajutor. Alimentele care sosesc sunt, de asemenea, scumpe și înlocuiesc cu greu ajutorul internațional care a fost deja plătit de țările și organizațiile donatoare, au declarat patru lucrători umanitari implicați în coordonarea livrărilor către Gaza. Aceștia au cerut să rămână anonimi pentru a vorbi liber despre chestiuni sensibile. Trei locuitori din Gaza intervievați au declarat că au văzut în piețe produse etichetate în ebraică, inclusiv pepeni proveniți dintr-o așezare israeliană, dar că acestea erau adesea vândute la prețuri prea mari pentru familiile strămutate și cu bani puțini. „Am cumpărat două ouă pentru 16 shekeli (5 dolari), doar pentru că copilul meu, în vârstă de trei ani, plângea după ouă”, a declarat Abed Abu Mustafa, un tată a cinci copii din orașul Gaza. „În mod normal, aș fi putut cumpăra 30 de ouă cu mai puțin”. Israelul și-a lansat asaltul asupra Rafah la 7 mai, sfidând avertismentele celui mai apropiat aliat al său, Statele Unite, care au afirmat că ofensiva ar putea provoca mai multe victime civile, precum și avertismentele agențiilor umanitare care au spus că ar putea compromite eforturile de a livra alimente locuitorilor din Gaza. O săptămână mai târziu, spune Abu Ramadan de la Camera de Comerț, armata israeliană a început să contacteze comercianții din Gaza, spunându-le că pot relua livrările de alimente din Israel și Cisiordania. Conform acordului, toți furnizorii și toate bunurile trebuie să fie verificate de armata israeliană, potrivit lui Wassim Al-Jaabari, șeful sindicatului industriei alimentare și al industriei din Cisiordania. Distribuitorii din Gaza se întâlnesc cu camioanele trimise de furnizori la punctul de trecere Kerem Shalom de la granița sudică a Fâșiei Gaza, unde armata examinează bunurile înainte de a le permite distribuitorilor să le introducă în enclavă, au declarat cei doi oficiali palestinieni. O copie a unei liste COGAT consultată de Reuters a arătat că, la 22 mai, 127 de camioane care transportau pepeni, lămâi, ouă și lapte, precum și condimente, orez, paste făinoase, zahăr și alte produse fuseseră comandate de distribuitorii din Gaza. Lista arăta că majoritatea livrărilor proveneau din Cisiordania, deși Reuters nu a putut stabili dacă acest lucru era reprezentativ pentru livrările la scară mai largă. Jaabari și Abu Ramadan au declarat că nu au fost permise bunuri gratuite sau donații caritabile din Cisiordania sau din Israel, ci doar produse pentru vânzare. Niciunul dintre cei cinci oameni de afaceri intervievați, care sunt implicați în comerț, nu a vrut să dezvăluie cu exactitate cât cer pentru un transport complet, dar au spus că prețurile lor sunt ceea ce costă în mod normal să vândă în Cisiordania. Cu toate acestea, costurile cu transportul fac ca prețul să crească, deoarece camioanele trebuie să petreacă adesea mult timp pe drumul din apropierea Kerem Shalom, așteptând inspecția și sunt uneori jefuite de israelieni care protestează împotriva intrării mărfurilor în Gaza, au spus ei. Doi distribuitori din Gaza au refuzat să spună cu cât au cumpărat și vândut bunuri. Aceștia plătesc furnizorii din Cisiordania prin transfer bancar și iau bani cash de la vânzătorii din piețele locale. De asemenea, bunurile au fost distribuite în mod inegal, puține dintre ele ajungând în partea de nord a Fâșiei Gaza, unde temerile legate de foamete sunt cele mai acute. „Aici este făină din belșug, dar nu prea există altceva”, s-a plâns Abu Mustafa, tatăl a cinci copii din orașul Gaza. „Și orice altceva ar fi, majoritatea oamenilor nu-și permite”.