Efectele meselor copioase de Crăciun asupra creierului și organismului

Mulți renunță la moderație la masa de Crăciun, însă impactul asupra creierului și metabolismului este complex și încă dezbătut. BBC relatează că mesele festive abundente declanșează în corp un lanț hormonal care informează creierul despre sațietate și poate provoca somnolență postprandială. Totuși, efectele pe termen scurt nu par a afecta dramatic metabolismul, deși consumul exagerat prelungit poate pune presiune pe organism.

👉Hormoni intestinali și somnolența după mesele copioase

Când consumăm o masă copioasă, cum este cina de Crăciun, mai mulți hormoni sunt eliberați din intestin pentru a semnala creierului că am ajuns la sațietate. Acest proces, numit „cascada sațietății”, include și eliberarea insulinei din pancreas pentru reglarea glicemiei. Tony Goldstone, profesor la Imperial College London, explică că aceste semnale provin din diverse părți ale intestinului și acționează în momente diferite.

Senzația de somnolență după o masă consistentă – cunoscută și ca „somnolență postprandială” sau „comă alimentară” – este legată, potrivit cercetătorilor, de aceste reacții hormonale, dar mecanismele exacte rămân neclare. Contrar presupunerilor, fluxul sanguin cerebral nu scade după masă, iar Aaron Hengist de la Institutul Național de Sănătate din SUA susține că este nevoie de studii suplimentare pentru a identifica hormonii responsabili pentru această stare.

👉Efectele supraalimentării asupra metabolismului pe termen scurt și lung

Un studiu condus de Hengist în 2020 a analizat reacția organismului la supraalimentare printr-un experiment cu pizza, în care participanții au mâncat fie până la sațietate, fie până au consumat o cantitate dublă. Rezultatele au arătat că organismul reglează surprinzător de bine glicemia prin secreția crescută de insulină și hormoni intestinali, chiar și după aport dublu de calorii.

Pe de altă parte, cercetări ulterioare – precum „Studiul tailgate” din 2021 – au demonstrat că un festin prelungit pe parcursul mai multor ore, cu alimente bogate în grăsimi și zahăr și alcool, poate dezechilibra metabolismul. Participanții, bărbați supraponderali, au prezentat creșteri semnificative ale grăsimii hepatice, fapt ce poate reduce oxigenarea creierului și crește riscul unor afecțiuni cerebrale pe termen lung.

Pe termen lung, dietele bogate în calorii, în special cele pline de zahăr și grăsimi, pot afecta memoria și capacitatea de învățare, conform unor studii pe rozătoare. În ceea ce privește oamenii, există încă puține cercetări, dar un studiu din Germania condus de Stephanie Kullmann a arătat că un consum excesiv de alimente procesate timp de cinci zile influențează răspunsul creierului la insulină în zone responsabile de reglarea apetitului și procesarea memoriei.

Astfel, un creier cu rezistență la insulină nu poate reduce eficient apetitul, determinând consumul continuu de alimente și o dificultate de a recunoaște semnalele de sațietate. Această descoperire subliniază potențialele riscuri ale supraalimentării repetate și îi ajută pe specialiști să înțeleagă cum dietele dezechilibrate pot afecta sănătatea mentală și funcția cognitivă.