În timp ce sportivii își intensifică antrenamentele, iar organizatorii pun la punct toate detaliile, de la ceremonii la podiumuri, înainte de Jocurile Olimpice de la Paris, peste 120 de lideri religioși se pregătesc pentru o altă provocare - sprijinul spiritual pentru aproximativ 10.000 de sportivi olimpici din întreaga lume, în special pentru cei ale căror vise de medalii vor fi inevitabil spulberate, notează The Independent. „Va trebui să îi readucem cu picioarele pe pământ, pentru că se poate simți ca la capătul lumii după ce ai lucrat la acest obiectiv timp de patru sau cinci ani”, a declarat Jason Nioka, fost campion de judo și diacon, care se ocupă de cel mai mare contingent de capelani olimpici, aproximativ 40 de preoți catolici, călugărițe și credincioși laici. Reprezentanți hirotoniți și laici din cele cinci mari religii globale - budism, creștinism, hinduism, islam și iudaism - lucrează împreună de luni de zile pentru a amenaja o sală comună în satul olimpic de lângă Paris. Acolo, ei vor oferi câteva servicii de cult, rugăciuni și, mai presus de toate, atenția pentru a asculta fără prejudecăți toți sportivii sau personalul care au nevoie, indiferent de credință. „Nu suntem acolo pentru ca ei să câștige”, a declarat Anne Schweitzer, care coordonează mai mulți capelani protestanți, al doilea grup ca mărime. „Scopul meu este de a avea acolo o mărturie creștină, oameni care întruchipează dragostea și grija lui Isus, pentru sportivii care sunt supuși la atâta presiune”. În trecut, a existat o cerere mare de capelani olimpici. Solicitările au depășit 8.000 în timpul Jocurilor premergătoare pandemiei, spun organizatorii, cazurile variind de la probleme de sănătate mintală la o binecuvântare înainte de competiție și până la a face față unei morți subite în familie. Dar capelanii din acest an se pregătesc pentru provocări și mai complexe, de la respectarea legilor franceze privind laicitatea, care prescriu cu strictețe rolul religiei în spațiile publice, până la pregătirea pentru orice revărsare a două conflicte majore care fac ravagii nu departe, războiul dintre Rusia și Ucraina și războiul dintre Israel și Hamas, mai ales într-o epocă de activism sporit din partea sportivilor. „Consider că misiunea noastră este de a-i proteja în fragilitatea lor”, a declarat preotul Anton Gelyasov, protopopul Mitropoliei greco-ortodoxe din Franța, care conduce capelanii creștin-ortodocși pentru Jocuri. „În al doilea rând, este vorba despre a da mărturie că suntem prezenți, nu doar ca «biserica mea», ci și ca «religii», și că este bine că suntem împreună.” Într-adevăr, înțelegerile din culise pentru a acomoda diferitele religii, precum și diferitele tradiții culturale, naționale și liturgice din cadrul fiecărei credințe dezvăluie o muncă de echipă demnă de podium din partea corpului de capelani, format numai din voluntari. Fiecare religie a primit 50 de metri pătrați din structura în formă de cort care este construită și mobilată în sat de către comitetul de organizare a Jocurilor de la Paris, cu mandatul de bază de a întâmpina sportivii și de a oferi informații despre cult. Liderii evreilor și musulmanilor au decis să își amenajeze spațiile unul lângă celălalt, ca „o imagine și un exemplu” - în cuvintele rabinului Moshe Lewin - că pot coexista chiar și în momente de mari tensiuni geopolitice. Budiștii și hindușii, cu cei mai puțini adepți așteptați, au donat jumătate din spațiile lor creștinilor, care vor avea aproximativ 100 de capelani prin rotație pentru a-i servi pe catolici, ortodocși și protestanți. Urmează diplomația interconfesională. Spațiul musulman va fi împărțit prin ecrane, astfel încât bărbații și femeile să poată efectua rugăciunile zilnice separat, respectând practicile divergente din cadrul islamului la nivel global, a declarat Najat Benali, președintele organizației Coordonarea asociațiilor musulmane din Paris, care pregătește lăcașul musulman. Creștinii au făcut un compromis cu privire la tipurile de cruciulițe și icoane pe care le vor aduce în sală - fără imagini cu Iisus pe cruce, de exemplu, pentru a respecta sensibilitățile protestante. Budiștii vor avea statui ale lui Buddha și perne pentru meditație, dar se străduiesc să găsească un echilibru între simplitatea totală a tradiției Zen și culorile strălucitoare ale celei tibetane, a declarat Luc Charles, un călugăr Zen care este, de asemenea, instructor de taekwondo și capelanul principal de spital al Uniunii Budiste din Franța. O mică parte din această bogăție de tradiții va fi vizibilă din exterior - în mod intenționat într-o țară în care semnele de credință sunt în mare parte interzise în instituțiile publice. Sala în sine nu se va afla în centrul satului olimpic, iar indicatoarele care indică spre ea vor fi discrete, pentru a nu-i deranja pe necredincioși, a declarat Jeanne Le Comte du Colombier, managerul de proiect al comitetului Jocurilor de la Paris pentru centrul multiconfesional. Deși Jocurile Olimpice nu sunt un loc pentru prozelitism, mai mulți lideri religioși au spus că și-ar dori să poată face mai multe acțiuni de informare în sat, în special pentru sportivii din țări fără libertate religioasă care ar putea ezita să vină la consiliere sau binecuvântare. Liderii religioși formează, de asemenea, o rețea de instituții religioase, de la moschei la parohii, în afara satului sportivilor și în celelalte orașe franceze care găzduiesc competiții, precum Marsilia și Lyon. Acestea vor avea ore speciale de funcționare și servicii multilingve pentru sportivi, deși securitatea nu va fi la fel de strictă ca în satul propriu-zis. Conferința episcopilor catolici din Franța a lansat inițiativa „Jocurile Sfinte” la nivel național. Începând din septembrie anul trecut, aceasta a înființat capela „Doamna noastră a atleților” într-o biserică emblematică din centrul Parisului, La Madeleine. Credincioșii pot aprinde lumânări cu citate inspiraționale legate de sport sau pot introduce cereri de rugăciune pe o tabletă cu legătură directă cu o comunitate monahală. „Jocurile Sfinte” se străduiește, de asemenea, să aducă comunități defavorizate, cum ar fi persoanele fără adăpost și migranții, în cadrul festivităților olimpice care riscă să le împingă și mai mult spre margine, a declarat directorul proiectului, Isabelle de Chatellus. Unele echipe sunt așteptate, de asemenea, să își aducă proprii capelani. Dar liderii religioși spun că sportivii ar putea prefera totuși să meargă la sala capelanilor pentru probleme sensibile. Ei se pregătesc pentru audieri despre posibile cazuri de abuz în cadrul echipei de atleți, încercând să aibă un număr egal de capelani bărbați și femei prezenți, de exemplu. Și, în timp ce majoritatea confesiunilor vor oferi o formă de rugăciune de pace și se vor angaja să primească toți sportivii care îi caută, se pregătesc pentru posibilele conflicte între cei ale căror țări sunt în război. „Situația geopolitică va avea un impact asupra sportivilor, dar Jocurile Olimpice oferă ocazia incredibilă de a-l întâlni pe celălalt”, a declarat Lewin, consilier special al rabinului șef al Franței și vicepreședinte al Conferinței Rabinilor Europeni, care va fi capelan evreu. „Noi ne ocupăm de rugăciune, nu de politică”, a reiterat mesajul Benali. „Vom asculta și vom explica că suntem acolo pentru a-i însoți pe sportivi. Nu suntem resurse bune pentru a aborda geopolitica”. O parte din această însoțire spirituală va proveni din modul în care fiecare confesiune definește rolul sănătății, al corpului uman și, prin urmare, al sportului. Multe texte religioase descriu corpul ca pe un templu al spiritului, făcând din îngrijirea unei bune sănătăți o datorie morală. Mulți văd, de asemenea, o paralelă între băncile pentru stat jos și tribune în ceea ce privește valorile spirituale precum dedicarea, perseverența și sacrificiul de sine. „Sportul oferă valori care îmi permit să trăiesc o credință înrădăcinată în Hristos”, a declarat Nioka, în vârstă de 28 de ani, care va fi hirotonit preot cu o lună înainte de ceremonia de deschidere. Înainte de o cursă, sportivii ar putea beneficia în special de tradiția creștin-ortodoxă, având în vedere accentul pus pe ceea ce Gelyasov a numit „lupta spirituală”, o luptă zilnică împotriva păcatului. „Dacă nu avansezi, te întorci înapoi. Trebuie să faci mereu progrese", a explicat el. După o cursă, o meditație budistă ar putea ajuta la detașare, în loc să se concentreze pe presiunea de a oferi „o performanță aproape supraomenească”, în cuvintele lui Charles. „Am primit acest corp, această viață, dar în cele din urmă este o energie superioară cea care decide”, a spus călugărul Zen.