Lupta pentru oceane: Țările revendică noi teritorii subacvatice
Update cu 9 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Lupta pentru oceane: Țările revendică noi teritorii subacvatice
Experții în geopolitică atrag atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare în care națiunile din întreaga lume folosesc politici naționaliste pentru a-și revendica teritorii subacvatice, conform unui articol publicat de The Guardian. La mai bine de 150 de ani de la publicarea romanului "Douăzeci de mii de leghe sub mări" de Jules Verne, care susținea că "marea nu aparține despoților", realitatea actuală pare să contrazică acest principiu.
Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Universitatea din Londra, afirmă că o tehnologie recent dezvoltată de cartografiere 3D a fundului oceanului permite guvernelor naționale să își afirme suveranitatea asupra acestor teritorii subacvatice. Această nouă abordare a deschis drumul pentru o competiție globală acerbă, în care națiunile își doresc să numească și să revendice noi forme de relief oceanic descoperite.
Din anul 2000, numărul de propuneri de denumiri pentru bationime, sau formele de relief subacvatice, a crescut semnificativ, ajungând la o medie de 95 pe an. Din 2016, peste 1.000 de nume noi au fost propuse. Japonia conduce în această căutare, cu 615 propuneri, urmată de Statele Unite cu 560, Franța cu 346, Rusia cu 313, Noua Zeelandă cu 308 și China cu 261.
„Când dăm un nume unui obiect, îl revendicăm. Nu doar suprafața, ci și teritoriul și resursele sale”, explică Basik, cercetător în domeniul geografic. El subliniază că aceste activități sunt alimentate de interesul țărilor pentru resursele valoroase aflate în adâncuri, resurse a căror valoare și potențial nu sunt pe deplin cunoscute în prezent.
Interesul pentru aceste zone oceanice nu se limitează doar la numire, ci se extinde și la cartografiere, observații și cercetări geologice. Unele țări încearcă să demonstreze că anumite părți ale fundului oceanului fac parte din aceeași platformă continentală cu țărmul, încercând astfel să își extindă teritoriul cu până la 350 de mile nautice.
Însă, competiția pentru resursele oceanice ridică întrebări serioase legate de conservarea mediului. „Vorbind despre utilizarea oceanelor într-un mod care este absolut inacceptabil din punct de vedere ecologic, trebuie să luăm în considerare nu doar conflictele geopolitice, ci și viitorul dezvoltării acestor teritorii”, concluzionează Dodds.
Revendicările naționale sunt susținute de denumiri care sprijină drepturile exclusive ale țărilor asupra acestor zone, transformând o simplă activitate de cartografiere într-o realitate geopolitică complexă.
