Postul Adormirii Maicii Domnului, cunoscut și ca Postul Sfintei Marii, este unul dintre cele mai importante din calendarul ortodox, fiind dedicat pregătirii sufletești pentru sărbătoarea celebrată pe 15 august. Este o perioadă de reflecție spirituală, menită să restabilească armonia dintre trup și suflet și să aducă omagiu celei mai venerate sfinte din spiritualitatea ortodoxă. În acest an, postul începe vineri, 1 august, și se încheie chiar în ziua praznicului, deoarece, potrivit rânduielilor liturgice, perioada de postire se prelungește dacă sărbătoarea are loc într-o zi de miercuri sau vineri. Conform tradiției populare, respectarea cu evlavie și smerenie a acestei perioade de postire nu este numai un act de credință personală, ci și o formă de alinare și echilibru în viața de zi cu zi. Se crede că postul Adormirii Maicii Domnului aduce sănătate, binecuvântare în gospodărie, ocrotește familia de neajunsuri și întărește legăturile dintre cei dragi. Încă din primele secole creștine, practicarea Postului Adormirii Maicii Domnului varia semnificativ în funcție de regiune, atât ca durată, cât și ca moment al începerii. La Antiohia, credincioșii posteau doar o zi, cu ocazia praznicului Schimbării la Față a Domnului (6 august), în timp ce la Constantinopol postul se întindea pe patru zile. În Ierusalim, tradiția presupunea o perioadă de opt zile de postire. Această lipsă de stabilitate și unitate a determinat necesitatea unei reglementări clare. Astfel, în anul 1166, la Constantinopol, s-a întrunit un sinod sub conducerea Patriarhului Luca Chrisoberg, care a stabilit ca postul să înceapă la 1 august și să se încheie în dimineața zilei de 15 august, odată cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Postul Sfintei Marii urmează o rânduială asemănătoare cu cea a Postului Mare, însă are o durată mai scurtă și o semnificație profundă, fiind consacrat rugăciunii, curățirii sufletești și apropierii de Dumnezeu. Instituit de Biserică în cinstea Născătoarei de Dumnezeu și a virtuților sale, acest post are un caracter profund duhovnicesc. De-a lungul celor două săptămâni de post, între 1 și 14 august, credincioșii sunt îndemnați să rostească zilnic Paraclisul Maicii Domnului, alături de alte rugăciuni dedicate Fecioarei Maria, ca mijloc de întărire sufletească. „Anul acesta, postul se va încheia tot într-o zi de vineri, ceea ce înseamnă că se prelungește cu o zi, conform Liturgicii Generale. Postul se prelungește și în ziua sărbătorii însăși, dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, făcându-se dezlegare la untdelemn, pește și vin.” (Sursa: Basilica) Pe parcurul celor două săptămâni de post, se recomandă abținerea de la carne, ouă și lactate, unt și alte grăsimi de origine animală, dar și alte produse derivate. Este recomandat consumul de alimente de post, în special fructe, legume, cereale și semințe. Pe 6 august, când este prăznuită Schimbarea la Față a Domnului este zi de dezlegare la pește. În restul zilelor, în special luni, miercuri și vineri, se recomandă post mai aspru, respectiv un consum de mâncare uscată sau fiertă, gătită fără ulei, în funcție de puterea fiecăruia. Postul Sfintei Maria este însoțit de numeroase tradiții și practici populare, mai ales în mediul rural, unde evlavia față de Maica Domnului este profund înrădăcinată. În primele zile ale postului, în multe biserici se oficiază Paraclisul Maicii Domnului, o rugăciune specială de mijlocire. De asemenea, în perioada postului credincioșii sunt îndemnați să meargă mai des la biserică, să se spovedească și să se împărtășească. Se aprind lumânări în fiecare seară în fața icoanei Maicii Domnului și se citesc acatiste. Fecioara Maria este considerată ocrotitoarea familiei, a mamelor, a copiilor și a celor aflați în suferință motiv pentru care, în perioada postului, credincioșii sunt încurajați să se roage pentru căsătorie, naștere de prunci și pentru sănătate. Se spune că cine postește cu suflet curat, se roagă și nu judecă pe nimeni va fi ocrotit de rele și va primi ajutor în momentele grele ale vieții. Pe vremuri, în zonele de munte sau la sate, femeile posteau cu strictețe pe toată perioada și țeseau ori făceau alte lucruri de zestre în această perioadă, ca semn de curățire și binecuvântare. Nunțile și petrecerile sunt interzise în această perioadă, deoarece postul este un timp de rugăciune și pregătire spirituală. Totodată, nu se organizează nici botezuri sau mese festive. Se evită certurile, bârfa, judecata altora, deoarece postul înseamnă nu numai înfrânare trupească, ci și sufletească. De asemenea, în timpul postului, munca la câmp sau în gospodărie se evită în zilele mari de sărbătoare, menționate cu cruce roșie în calendar. Conform superstițiilor și scrierilor populare, nu este bine să se spele rufe sau să se lucreze la câmp în zilele mari ale postului, mai ales pe 6 august (Schimbarea la Față) și pe 15 august, pentru a nu atrage necazuri sau „supărarea Maicii Domnului”.