Pensiile speciale au o lungă istorie. Introduse în 1997, astăzi par de neclintit. Guverne la rând au încercat, fie abitir, fie mai mult mimând, să le elimine, mereu cu același rezultat, s-au lovit de rezistența sistemului judiciar. Unul dintre părinții pensiilor speciale, Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției, recunoaște astăzi că regretă introducerea privilegiilor. Acum, la 28 de ani distanță de momentul T0, e rândul Guvernului Bolojan, în colaborare cu președintele Nicușor Dan, să-și încerce șansa de a duce reforma la un sfârșit. Dar deja criticile din partea magistraților curg în râuri. Ne întoarcem în 1997, când Guvernul condus de Victor Ciorbea (PNŢCD), ministrul Justiției fiind Valeriu Stoica (PNL), prin modificarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, a acordat magistraților privilegiile de care beneficiază și azi. Argumentele erau că sistemul judiciar se afla într-o stare critică, iar magistrații aveau nevoie de garanții sociale speciale pentru a fi protejați de influențe externe. Ce beneficii s-au introdus atunci:Pensia de serviciu (pensie specială) Legea nr. 142/1997, prin care au fost modificate și completate prevederile din Legea nr. 92/1992 pentru Organizarea Judecătorească, în vederea introducerii pensiei de serviciu și a altor beneficii pentru magistrați în 1997: Art. 81^5 (preluat din Legea 92/1992, transformat prin Legea 142/1997)• Magistratii cu vechime de minimum 25 de ani beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din venitul net (salariu de bază + sporuri) avut în ultima lună de activitate. Art. 81^6 (fost Art. 104)• Magistratii cu o vechime continuă de cel puțin 20 de ani beneficiază, la pensionare sau eliberare pentru motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 5 salarii de bază nete. Art. 81^4 (transport și concedii)• Magistrații beneficiază anual de 12 călătorii dus-întors cu transport intern (căi ferată clasa I, auto, naval și aerian) la tarife reduse cu 50%• În perioada concediului de odihnă (30 de zile lucrătoare plătite), magistratii au un transport gratuit dus-întors între domiciliu și locul concediului Chiar Valeriu Stoica mărturisește, astăzi, că regretă proiectul de la acel moment, fiindcă modificările menite să creeze un sistem independent, au dus, de fapt, la abuzuri. „După 28 de ani, pot să spun că am făcut o greșeală. Greșeala am făcut-o pentru că n-am anticipat atunci că acea măsură ar putea să fie greșit interpretată de alții. Pentru că măsura pe care eu am luat-o în anul 1997 a fost să salvăm justiția. Și am salvat-o. Pentru că în acel moment, situația justiției era extrem de precară. Degradarea sistemului justiției era ajunsă într-un punct în care nu știu ce mai urma. Șansa era să inversezi această mișcare de degradare a justiției și să dai șansa să crească din nou o instituție cât de cât puternică. ce n-am anticipat atunci, când am luat măsurile pe care le-am luat, inclusiv cele care privesc statutul magistraților, n-am anticipat că acele măsuri vor fi după aceea replicate unde nu trebuie. Și n-am înțeles atunci că și magistrații nu vor avea suficientă înțelepciune ca să nu facă abuzuri din legătură cu aceste măsuri care au fost luate în favoarea lor”, a declarat Valeriu Stoica la Digi24, în 2025. Ulterior, au devenit „speciale” și alte categorii.2004 - personalul Curții de Conturi2005 – personalul diplomatic și consular2006 – parlamentari (Parlamentul a introdus indemnizația pentru limită de vârstă pentru parlamentari, în guvernarea Călin Popescu Tăriceanu)2007 – grefieri și personal auxiliar din instanțe2010 – militari, polițiști și funcționari publici cu statut special Dacă prin legea din 1997, pensia se calcula 80% din venitul net, în 2004, Adrian Năstase le face un cadou și mai mare magistraților, astfel încât pensia devenea 80% din ultimul venit BRUT, cu tot cu sporuri. Prima încercare serioasă de eliminare a pensiilor speciale din România a avut loc în timpul guvernării Emil Boc, în contextul crizei economice din 2009–2010. Reforma viza eliminarea pensiilor speciale pentru majoritatea categoriilor (inclusiv foști parlamentari, diplomați, personal auxiliar din justiție) și trecerea la un sistem contributiv: toate pensiile trebuiau recalculate în funcție de contribuțiile efective la bugetul de asigurări sociale. Judecătorii Curții Constituționale au admis că pensile speciale ale unor categorii pot dispărea, dar nu și pentru magistrați, pe motiv că „independenţa justiţiei include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune şi asigurarea unei garanţii sociale, cum este pensia de serviciu a magistraţilor”, se arată în decizia din 2010 a Curții Constituționale. Cabinetul Boc a corectat proiectul, a exclus categoria magstraților și astfel, a primit undă verde. În 2015-2016, însă, Guvernul condus de Victor Ponta a reintrodus pensiile speciale eliminate de Boc:- militari, polițiști și funcționari publici cu statut special - Legea nr. 223/2015- parlamentari - Legea nr. 357/2015- diplomați - Legea nr. 216/2015 „Nu sunt pensii speciale, sunt pensii...doar îndreaptă greșelile din trecut și era necesar acest lucru. Am mai îndreptat o parte din pensiile militarilor. (...) De-acum va fi un sistem foarte clar, aplicat în orice țară NATO și UE, care stabilește o predictibilate pentru cei care fac serviciul militar”, a spus premierul de la acea vreme, Victor Ponta. Mai multe inițiative legislative au fost depuse de-a lungul anilor în Parlament pentru desființarea acestor privilegii. Le menționăm pe cele mai importante: ianuarie 2020:PNL a inițiat un proiect de lege care îi viza pe deputați și senatori, judecători și procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii corpului diplomatic și consular, membrii Curții Constituționale, precum și personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă. Actul normativ nu se referea la militari și polițiști. Cu ajutorul PSD, a trecut de Legislativ. La acel moment, USR a acuzat PSD și PNL de populism și a avertizat că legea va pica. Proiectul a fost contestat la CCR de către Avocatul Poporului și de Instanța Supremă. Curtea a decis că este neconstituțional, pe procedură și pe fond. Curtea a reținut, în esență, că „legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum și funcții de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a ”pensiilor speciale”, fără a se respecta exigențele impuse atât din punct de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât și al fondului reglementărilor”, a motivat Curtea. iunie 2020PSD, PNL și USR au bătut palma pe un amendament care prevedea introducerea unei impozitări progresive pentru toate categoriile de pensii care depășeau anumite praguri. „Pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85%, pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei”. Din nou, proiectul a fost atacat de Avocatul Poporului și Înalta Curte. O decizie a fost amânată timp de șase luni, dar în final, chiar după ce alegerile parlamentare au trecut, CCR a decis că impozitarea drastică a pensiilor speciale ale magistraților este neconstituțională, legea afectează „drepturi dobândite” și independența sistemului judiciar. februarie 2021Cum mereu proiectele se loveau de rezistența magistraților, partidele au început cursa pentru desființarea exclusiv a pensiilor parlamentarilor. Din varietatea inițiativelor pe aceeași temă, proiectele USR-PLUS şi PNL au fost date la o parte, iar textul PSD a ajuns la plen. Au fost preluate și anumite amendamente USR-PLUS, inclusiv cel care prevedea încetarea imediată a plății pensiilor speciale aflate în plată. Președintele Iohannis a promulgat legea, dar peste 70 de foști deputați și senatori au atacat la instanțele din țară anularea pensiilor speciale și au ridicat excepții de neconstituționalitate. CCR a decis că parlamentarii își vor primi înapoi pensiile speciale, declarând neconstituțională legea prin care acestea au fost eliminate, pe motiv că parlamentarii au votat-o prea repede, într-o singură zi. România risca să piardă fonduri europene, fiindcă reforma pensiilor speciale era jalon în PNRR, termenul fiind deja depășit. Coaliția PSD-PNL-UDMR a căzut de acord pe o inițiativă mai mult de formă care menținea pensiile mari pentru magistrați, dar introducea o impozitare progresivă între 10 și 20% pe componenta necontributivă, deși inițial s-a propus procentul de 30%. Coaliția nu a ținut cont de recomandările Băncii Mondiale. Banca Mondială a criticat reforma pensiilor speciale a României în 2023 ca fiind insuficientă și ineficientă. Impactul real era estimat a fi extrem de mic din punct de vedere fiscal, fără reducerea privilegiilor vizate. Președintele a promulgat, în final, legea. CCR a picat-o și pe aceasta, considerând că un articol referitor la Codul Fiscal e neconstituțional. E rândul premierului Ilie Bolojan, alături de președintele Nicușor Dan, care a declarat încă din campanie că Justiția este o prioritate, să își încerce norocul.Propuneri: • Vârsta standard de pensionare pentru magistrați se majorează de la ~48 ani la 65 de ani• Vechimea minimă crește de la 25 la 35 de ani în sistemul judiciar pentru a beneficia de pensie specială• Pensia unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din salariul brut care depășește adesea netul . Calculul se bazează pe media salariilor brute din ultimii 5 ani (~55% din veniturile brute), dar nu poate depăși 70% din salariul net al ultimei luni lucrate Proiectul deja se lovește de opoziția din sistem. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis că nu îl va aviza, pentru că îl consideră „nelegal”, încălcând principiile Constituției. CSM acuză Guvernul că „simulează” consultările cu reprezentanții justiției în ceea ce privește reforma pensiilor magistraților. „Creşterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea bruscă a vechimii în funcţie necesare pentru pensionare, cât şi diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanţial prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să înfrângă principiile securităţii juridice şi aşteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor imperative în activitatea de legiferare”, susţin magistraţii.