Kremlinul s-a arătat, miercuri, neimpresionat de ultimatumul prin care preşedintele american Donald Trump a dat Rusiei un termen de zece zile să înceteze războiul în Ucraina, altfel îi va impune noi sancţiuni. Preşedinţia rusă a afirmat că sancţiunile deja impuse Rusiei au ajutat-o să dobândească o „anumită imunitate” la astfel de măsuri, relatează agenţiile Reuters şi EFE. „Trăim sub un număr uriaş de sancţiuni de cam mult timp, economia noastră lucrează în condiţiile unui număr uriaş de restricţii”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Agerpres. „Prin urmare, am dezvoltat deja o anumită imunitate la acest capitol şi continuăm să luăm notă de toate declaraţiile care vin din partea preşedintelui Trump, din partea altor reprezentanţi internaţionali asupra acestei chestiuni”, a adăugat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin. Aceasta din urmă nu a comentat până în prezent cererea ultimativă transmisă de omologul său american. Un comentariu a venit în schimb din partea preşedintei Senatului rus, Valentina Matvienko, care a avertizat că ultimatumurile „nu sunt o metodă foarte eficientă de soluţionare a conflictelor” şi a subliniat că „părţii ucrainene ar trebui să-i adresăm un ultimatum, întrucât ei sunt cei care torpilează negocierile de pace”. Donald Trump a declarat marţi că îi dă lui Putin un termen de zece zile pentru a opri războiul în Ucraina, scurtând astfel ultimatumul de 50 de zile anunţat pe 14 iulie, şi a ameninţat Rusia că, dacă nu încheie până pe 8 august un acord de încetare a focului cu Ucraina, va fi supusă unor noi sancţiuni americane şi în plus SUA vor impune taxe vamale secundare asupra importurilor de petrol rusesc. Acest ultimatum al preşedintelui american a venit la două zile după întâlnirea pe care el a avut-o în Scoţia cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, întâlnire concretizată într-o înţelegere privind cadrul unui acord comercial între SUA şi UE, avantajos mai degrabă pentru SUA. Conform acestei înţelegeri, majoritatea produselor europene importate în SUA vor fi supuse unei taxe vamale de 15%, taxă care va rămâne însă la 50% în cazul oţelului şi aluminiului, fără ca UE să perceapă taxe vamale pentru produsele importate din SUA. Mai mult, Von der Leyen s-a angajat ca UE să cumpere din SUA produse energetice în valoare de 750 de miliarde de dolari, în special gaze naturale lichefiate (GNL), să realizeze în SUA investiţii suplimentare de 600 de miliarde de dolari şi să cumpere mai multe echipamente militare americane.