Update 10 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Deficitul de cont al României a atins 8,2% din PIB, generând îngrijorări privind stabilitatea monedei naționale. Potrivit BNR, această situație reflectă o problemă structurală a economiei, cauzată mai ales de deficitul balanței bunurilor, și riscă să ducă la deprecierea leului fără intervenția băncii centrale, notează %source%.
Conform raportului anual publicat de Banca Națională a României (BNR), deficitul contului curent a crescut până la 28,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 8,2% din PIB, față de 6,7% în 2024. Această sumă exprimă diferența dintre valuta care intră în țară și cea care iese, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Principala problemă este faptul că România importă mai multe bunuri decât exportă, în timp ce exportul de servicii înregistrează un excedent. De exemplu, România exportă cereale, dar importă produse procesate similar, ceea ce indică o competitivitate scăzută a producției interne în sectorul bunurilor. Acest dezechilibru a contribuit la acumularea unui deficit bugetar substanțial pe segmentul bunurilor.
Raportul BNR arată că principalele cauze ale deficitului extern sunt creșterea importurilor, stagnarea exporturilor și cererea internă ridicată. De asemenea, serviciile au adus un surplus mai mic față de anul precedent, în contextul scăderii veniturilor provenite din transporturi și servicii pentru afaceri. Intrările de fonduri europene curente au scăzut, reducând o sursă esențială de echilibrare a contului curent.
Sectorul public este identificat ca principalul responsabil pentru deteriorarea situației, în timp ce sectorul privat menține un echilibru relativ din punct de vedere extern. Pentru reducerea deficitului, este necesar să crească producția locală și să se dezvolte exporturile. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat: „Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”.
Specialiști considera că, pe termen scurt, situația poate fi gestionată, însă pe termen mediu se așteaptă creșterea costurilor de finanțare, o capacitate redusă de reacție la șocuri și necesitatea ajustării cheltuielilor. Aceste fenomene ar putea amplifica vulnerabilitățile economice.
Raportul BNR conclude: „Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe”.
La Centrul Cultural din Moara, copiii și adulții s-au bucurat miercuri de sosirea Moșului, acompaniată de colinde și tradiții locale. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Primăriei Moara, iar potrivit gazdei, primarul Eduard Dziminschi, comunitatea s-a reunit într-un moment special ce a adus magia Crăciunului în sufletele tuturor participanților.
Un bărbat din comuna Zvoriștea, județul Suceava, a decedat miercuri după-amiază pe un drum comunal, în stare avansată de ebrietate, potrivit unui comunicat al Secției 8 Poliție Rurală Adâncata. Poliția a fost anunțată de echipajul medical care a constatat decesul la fața locului.
Un bărbat din județ s-a prezentat la postul de poliție Boroaia pentru executarea unei pedepse cu închisoarea după o condamnare prin decizia Tribunalului Suceava. Evenimentul a avut loc pe 15 decembrie 2025, iar polițiștii l-au escortat ulterior la penitenciar.
Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava dispune, începând de astăzi, de cel mai modern sistem de aterizare instrumentală, ILS CAT III. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, anunță că echipamentele au fost calibrate marți și că implementarea acestui sistem revoluționează condițiile de aterizare în aeroportul sucevean, potrivit declarațiilor sale.
