Update 12 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Arhivele Naționale ale României au făcut publice două documente esențiale care evidențiază modul în care Nicolae Ceaușescu a ordonat utilizarea armamentului de luptă împotriva manifestanților la Timișoara, în 17 decembrie 1989, potrivit Mediafax. Documentele oferă detalii despre deciziile luate de liderul comunist în contextul Revoluției, precum și despre măsurile de înarmare și mobilizare dispuse pentru reprimarea protestelor.
Primul document publicat de Arhivele Naționale este stenograma ședinței Comitetului Politic Executiv (CPEx) din 17 decembrie 1989, realizată din memorie de stenografa Maria Ionescu și tipărită la începutul lui 1990. Deși acest material are un caracter parțial și subiectiv, fiind întocmit la circa două săptămâni după evenimente și după procesul de la Târgoviște, el oferă o perspectivă importantă asupra modului în care membrii CPEx vedeau situația tensionată de la Timișoara.
În stenogramă sunt menționate explicit ordinul lui Nicolae Ceaușescu de a se trage în manifestanți, emis înainte de plecarea sa în Iran, precum și reacția generalului Vasile Milea în legătură cu această dispoziție. Astfel, documentul reprezintă o sursă istorică semnificativă pentru înțelegerea deciziilor politice și militare din acele zile.
Al doilea document face referire la o teleconferință prezidată de Nicolae Ceaușescu în data de 17 decembrie 1989, în care acesta susține că revolta de la Timișoara ar fi fost provocată de „agenții străini” și „cercuri antisocialiste din Est și Vest”. În cadrul acestei convorbiri, dictatorul a dispus instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul țării.
Printre alte măsuri dispuse se numără înarmarea cu muniție reală a tuturor unităților Ministerului de Interne, inclusiv miliția, trupele de securitate și grănicerii, precum și pregătirea și înarmarea gărzilor muncitorești. De asemenea, a fost decisă suspendarea micului trafic de frontieră, restricționarea accesului turiștilor străini în România și mobilizarea activului de partid, a armatei și a structurilor de ordine pentru a suprima protestele.
Arhivele Naționale subliniază faptul că scopul publicării acestor documente nu este de a stabili o cronologie completă a evenimentelor, ci mai degrabă de a oferi un sprijin în clarificarea unor aspecte cruciale ale Revoluției din 1989. Acestea includ, în special, responsabilitatea deciziilor politice și militare luate în acele zile tumultoase.
Astfel, documentele aduc o contribuție importantă la înțelegerea complexității momentelor care au marcat începutul sfârșitului regimului comunist din România și oferă dovezi directe privind modul în care autoritățile au reacționat la manifestațiile de la Timișoara.
La Centrul Cultural din Moara, copiii și adulții s-au bucurat miercuri de sosirea Moșului, acompaniată de colinde și tradiții locale. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Primăriei Moara, iar potrivit gazdei, primarul Eduard Dziminschi, comunitatea s-a reunit într-un moment special ce a adus magia Crăciunului în sufletele tuturor participanților.
Un bărbat din comuna Zvoriștea, județul Suceava, a decedat miercuri după-amiază pe un drum comunal, în stare avansată de ebrietate, potrivit unui comunicat al Secției 8 Poliție Rurală Adâncata. Poliția a fost anunțată de echipajul medical care a constatat decesul la fața locului.
Un bărbat din județ s-a prezentat la postul de poliție Boroaia pentru executarea unei pedepse cu închisoarea după o condamnare prin decizia Tribunalului Suceava. Evenimentul a avut loc pe 15 decembrie 2025, iar polițiștii l-au escortat ulterior la penitenciar.
Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava dispune, începând de astăzi, de cel mai modern sistem de aterizare instrumentală, ILS CAT III. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, anunță că echipamentele au fost calibrate marți și că implementarea acestui sistem revoluționează condițiile de aterizare în aeroportul sucevean, potrivit declarațiilor sale.
